Oxford United - Drumul spre Wembley (III)

filmare CJ-07-CFR

[Fiesta – Oxford, 18 mai 2010]

După ce v-am epuizat lecturos în primele două episoade-blogonuvelă, m-am hotărât să vă menajez celulele cu bastonaş în partea finală. Vă ofer mai multe imagini şi mai puţin text, pentru ca sindromul de bucurie să fie exprimat cât mai direct şi nealterat cu putinţă.

18 mai 2010 pica într-o zi de marţi, la două zile după triumful de pe Wembley. Probabil ziua de luni fusese rezervată intrărilor şi ieşirilor din coma alcoolică. Coloana de autobuze deschise pornea de la Kassam Stadium şi înainta spre nord, spre centrul oraşului, unde începeau să se adune suporterii întorşi de la muncă sau de la dezalcoolizare. Evenimentul, cel mai important de la aterizarea druizilor la Stonehenge, era transmis în direct de BBC Radio Oxford, vocea lui Malcolm Boyden umplând duhul şi văzduhul. Cei de pe margine aplaudă, fac cu mâna, cei de sus arată pumni victorioşi şi împroaşcă cu bunătate de şampanie. Iar acum, să vorbească imaginile!...

Ora 1852 (aşa obişnuiesc britanicii să afişeze timpul).

Se formează grupuleţe în aşteptare, începând din faţa

Bibliotecii Bodleian şi a Teatrului Sheldonian

O victorie se vede mai bine printr-un pint de bere

Nu căutaţi cu privirea purcelul. Azi au venit doar cu căţelul

Cei mici au locuri "la cucurigu"

Unii suporteri nu se pensionează niciodată

Ora 1852. Lumea se adună rapid

Ora 1902. Megafoanele captează atenţia mulţimii

Câştigătoarea barajului de pe Wembley, promovata în League 2: Oxford United!

Oameni şi steaguri

Steaguri şi oameni

Vă aduceţi aminte de copilul care plângea de dragul CFR-ului în tribuna din Gruia?

I-am găsit un echivalent la Oxford.

Blondul acesta nu plânge, dar privirea lui spune totul...

Mass media la înălţime

Avem şi o Cupă

Baie de mulţime. Jucătorii savurează momentul. Azi e azi. Mâine?...

In definitiv, câţi dintre ei vor rezista cu o ligă mai sus?

Nucleul lui Oxford United, condus şi la bucurie

de căpitanul James Constable (primul din dreapta)

Cel mai mic e şi cel mai uşor de ridicat pe braţe:

Alfie Potter, cel care a asigurat promovarea marcând pentru 3-1 pe Wembley

Unii cu Cupa, alţii cu şampania. Nu se mai respectă indicaţiile tehnico-tactice

Nu se putea să ţină toţi cuvântări, iar managerul să nu-şi taie partea leului/taurului.

Christopher John "Chris" Wilder (43), cu o faţă de milioane şi de... League One

Oxfordul invadat de tauri galbeni şi albaştri

Tumultul s-a stins. Oxfordul revine la viaţa obişnuită.

Malcolm Boyden afişează zâmbetul său cuceritor şi pentru suporterii români.

Nu face diferenţieri. E mulţumit. Are şi de ce, doar şi-a făcut treaba al naibii de bine!

POSTFATA

Această ultimă parte e mai degrabă drumul DE LA Wembley, decât SPRE. Am preferat să las în titlu calea deschisă spre marele stadion londonez. De ce nu pentru 2011? Oxford United nu s-a comportat ca o promovată sfioasă, care se târâie şi speră să nu retrogradeze imediat. Lotul a fost întărit consistent în vară, fiind aduşi jucători cu experienţă în League 2. Doi dintre marcatorii de pe Wembley, Matt Green şi Alfie Potter, au fost cumpăraţi definitiv. James Constable continuă să fie căpitanul din teren. O parte dintre jucători au fost cedaţi sau împrumutaţi. Chris Wilder conduce încă lupta de pe banca tehnică. De curând a fost trecut pragul de 100.000 spectatori la meciurile de pe Kassam Stadium! Flota de suporteri e în creştere.

Când mai are de disputat 14 partide de campionat (cu una mai puţin decât CFR), Oxford United ocupă locul 8, la o respiraţie de un loc de play-off! Chiar dacă alte 3-4 echipe suflă în ceafa "taurului", având mai puţine puncte, dar şi partide restanţă de disputat, visul trăieşte. Chiar astăzi îl auzeam pe Malcolm Boyden vorbind la BBC Radio - printre sute de subiecte - despre United: "Oxford United are şanse să prindă barajul de promovare. Cine ar fi crezut?!... Eu! Vă spun: credeţi! Nu vă pierdeţi speranţa! Se poate!"

Se poate! Chiar se poate! Dacă "băieţii" au uitat cumva drumul spre Wembley, le aduc eu aminte că e neschimbat. Sunt doar 52,2 mile până în League One...

Drumul spre Wembley

Update - Tocmai am primit un email de la OUFC (nu e primul!). Dacă data trecută semna căpitanul James Constable, acum e rândul managerului Chris Wilder să ne invite la stadion pentru a susţine echipa la ultimele meciuri de acasă. Interesantă metoda de atragere a suporterilor/spectatorilor. Nefiind în temă, vă întreb: se întâmplă oare ceva asemănător şi la CFR? Dacă nu, oare n-ar fi indicat să preluăm/adaptăm şi noi unele idei de inspiraţie britanică? Întreb...

SFÂRȘIT

(dar tare aş vrea să existe o continuare...)