Contract de fidelitate

Am primit pe fax o anonimă de la caneto. Public mai jos un fragment din contractul pregătit spre semnare pentru antrenorul portughez Jorge Costa, un om orbit din dragoste de fotbal. Nu garantez însă că documentul prezentat este originalul. Poate fi doar o ciornă sau chiar o plăsmuire infectă a antipupincuriștilor.

Un marfar muşcat de oaie [CFR Cluj (amatori) - Steaua 1-3]

Cea mai interesantă fază a meciului

Steaua pierde la Mediaş [Gaz Metan - CFR Cluj 3-2]

Un ceferist suferă în exces la finalul meciului.

Habar n-am cine e, dar dacă e sincer, îl vrei la Steaua?

Derby-ul antistelist al Ardealului [chiar acceptând, prin absurd, că Bragadiru e în Banat, Banatul tot nu e în Ardeal] s-a încheiat cu victoria previzibilă a celor mai buni. Nu s-au câștigat bani serioși la pariuri pe acest meci, iar câțiva disperați naivi și-au pierdut locurile de veci din Cordoș mizând pe victoria umbrei campioanei la Mediaș, CFR. Regia spectacolului a fost mai bună decât la meciurile cu Oțelul sau Bistrița, iar scorul de 3-2 sună relativ onest pentru categoria "thriller de dragoste". Între noi fie vorba, jucând pe bune poți lua vreo 5 de la un Gaz Metan cu Eric și Pârvulescu în formă. O victorie a gazdelor ce pare totuși inutilă. Steaua nu e echipa care să nu știe cum să se învârtă prin Liga 1 de un loc de Europa League.

Gruia, tărâmul făgăduinţei [CFR Cluj - Gloria Bistriţa 2-2]

În urmă cu aproximativ un secol, românii truditori plecau în America, cu gândul să-și pună cârca la muncă pentru niște străini. America plină de state unite era nu numai țara tuturor posibilităților, dar mai ales tărâmul făgăduinței. Spre deosebire de românii din ziua de azi, care au mai degrabă obiceiul neortodox de a se dizolva în comunitățile de pocăiți de peste ocean, străbunicii noștri aveau în gând numai să pună verzișorii la chimir și să se întoarcă cu ei în țară, unde să-și cumpere pământ, ardă-l focul! Nu să-și cumpere pământ ca să se uite țanțoș la el, ci ca să-și pună din nou cârca la muncă. Dar, de data asta, numai pentru propria familie. Din păcate, peste câteva cincinale urmau să vină copiii celor care n-au fost în America și să le colectivizeze pământul, dar asta-i o altă etapă din istoria omenirii, mai nasoală și decât titlurile câștigate de Steaua și Dinamo...

Alo, protecţia animalelor? Am bătut câinii! [Dinamo - CFR Cluj 1-2]

În sfârşit un meci care-ţi lasă pe papile gustul satisfacţiei! CFR-ul bate în Bucureşti, acolo unde nu prea avea obiceiul să fie pragmatic nici măcar în vremurile bune, când avea jucători, prestanţă şi ştiinţa jocului. N-a fost totul perfect, iar CFR-ul n-a strălucit, doar şi-a curentat adversarul exact atât cât a trebuit.

Dansez pentru cine? [CFR Cluj - Oţelul Galaţi 0-1]

Motto: Make love not foot_ball! 
   
Dragii mei, care sănătate v-o doresc și vouă, m-am uitat și eu la blat, care nu mi s-a părut aranjat! Am vrut să văd noul CFR, cel care bate, bate, bate, de mai bine de două etape. N-am văzut prea mult CFR, mai ales în jumătatea adversă, unde era ceva de bătut. De fapt, nici nu știu de ce arbitrul a mai fluierat această partidă, când se vedea clar că terenul este înclinat neregulamentar: Oțelul curgea la vale, iar în vale eram noi. Bastos, speranța atacului feroviar, n-avea crampoane de cățărător. Bietul Rafael, la ce rampa avea de urcat, nu cred că ajungea la poarta adversă nici dacă era brazilian din tată bolivian.