Două la Primărie... [FCM Tg.Mureş - CFR 0-2]

4-3-3 (sau 4-5-1?) marca Jorge Costa,

sugestiv desfăşurat pe teren la începutul reprizei a doua

Două Astrei în Gruia, două echipei Primăriei din Tg.Mureş... total = 4 boabe cu valoare de 6 puncte. CFR e în grafic, în formă, în vână. Deşi rodajul e departe de a se fi încheiat, iar echipa pare incompletă (vârful de lance e încă bont), CFR reuşeşte să-şi facă adversarii să pară mai mici decât sunt în realitate. După ce acum o săptămână Selymes a părut numai uluit, azi Neluţu Sabău s-a simţit umilit, privind în gol încă de la primul gol.

Jocul ceferiştilor macină încet adversarul, îl fierbe la foc mic, până împrumută din pumnii lui Bute, cei care dau loviturile de graţie. Suporterii ceferişti din faţa televizoarelor au uitat - cel puţin deocamdată - de morcovii din fotoliu, nelipsiţi la meciurile din campionatul trecut, iar cei din tribune şi-au scos de la naftalină exuberanţa şi au îngropat frustrarea. Mai e mult până departe, eşecurile din viitor nu sunt excluse, dar satisfacţia prezentului merită exprimată liber. CFR arată bine şi, mai important, pare să deţină rezerve încă neexprimate.

La Tg.Mureş, aproape de casă, unde suporterii au reuşit să încropească un colţişor "Gruia" zgomotos, CFR n-a forţat chiar de la început, preferând să-şi măsoare întâi adversarul. Doar trei modificări în echipa-învingătoare-care-nu-se-schimbă: Cadu în locul lui Diogo, Ronny în locul lui Kapetanos, iar Nuno Claro i-a "cedat" în sfârşit locul în poartă lui Norocel (cel dispărut prematur dintre noi), care a evitat vreo 2 goluri şi a fost protejat o dată de sfânta bară. Fără discuţie, prima repriză se poate numi "Renan Garcia Show". In condiţiile în care fundaşii laterali au fost mai potoliţi, Gabi Mureşan a stat cuminte la cutie şi s-a pregătit pentru a doua repriză, iar Peralta n-a fost în cea mai argentiniană formă, sarcina de a destabiliza defensiva gazdelor a căzut pe umerii lui Renan, care şi-a făcut treaba ireproşabil. Un şut tăiat (specialitatea casei, se pare), câteva intercepţii urmate de atacuri pe centru şi o pasă de gol către Bastos, ar fi principalele realizări ale lui Renan care au făcut diferenţa. Sougou pare mai stăpân pe minge decât Semedo, dar nu întotdeaua alege continuările fazelor la care te-ai aştepta. Lui Ronny nu i-a ajuns aproape o repriză pentru a fi catalogat, s-a rupt înainte de pauză, aşa că tot la varianta 1/4 din fostul Kapetanos s-a ajuns.

După pauză, Renan n-a mai fost vizibil, dar spectacolul a fost asigurat de Gabi Mureşan, Sougou şi chiar Bastos. Ocaziile mureşenilor au fost extrem de rare pentru o formaţie care joacă pe teren propriu, iar norocul la poarta lor mai mare. Scorul putea fi mai clar în favoarea CFR-ului, dar şi  acest 0-2 e suficient de categoric. CFR joacă pe placul inimii, asta-i cel mai important. Controlează jocul, se adaptează stilului adversarului, speculează slăbiciunile, accelerează când trebuie, stă cuminte în aşteptare când e necesar. Se pare că şi meciurile amicale cu echipe slab cotate pot ajuta la formarea unui grup care să se exprime aşa cum vrea antrenorul.

Gazdele n-au prea avut vreo şansă. Singurele pete pe evoluţia CFR-ului au fost reprezentate de cartonaşele galbene luate aiurea, ca de obicei, şi de intrarea de "roşu" a lui Bastos, căruia arbitrul i-a refuzat vreo 2-3 etape de odihnă, plajă şi relaxare pe malul Someşului Mic.

Felicitări, CFR! Visul continuă şi nimeni nu vrea să fie trezit.

Expresia lui Neluţu Sabău nu-i dată de ulcer.

Dar când ştii că orice ai face, n-ai ce-i face!...