Moraes? Nuuu! Sau... ba da?

Deşi nu prea s-a vândut în ultima vreme, marfa do Brasil poreclită Junior Moraes s-a trezit cu preţul de livrare dublat la pompă, probabil în ideea că la rafinărie nu s-ar întoarce prea mult profiterol după ce atacantul încasează 30% din suma de transfer. Printre trecătorii care şi-au lipit cu jind nasul de vitrina magazinului de prezentare "Gloria" din Bistriţa s-au numărat şi clubul CFR Cluj sau suporterul frânar superman1. Bănuiesc - spre mai mult ca sigur - că superman1 n-avea oricum bani de Junior nici măcar la preţul vechi [Paranteză. Mi-am adus aminte cum avea de gând  o cunoştinţă să cumpere un jucător pentru echipa de pe "Moina" cu banii scoşi de la Caritas. N-a mai cumpărat nimic. Banii sunt şi acum acolo, de 8 ori mai mulţi]. De interesul real al conducerii din Gruia pentru autograful brazilianului n-am fost niciodată sigur, ştiind că acesta tot nu e liber de contract, în ciuda relaţiilor amicale dintre cele două cluburi.

În fine, dacă tot s-a cumpărat gratis un adonisgrec care dă gol şi cu parcarea de biciclete, iar atacantului-minune i-a crescut peste noapte preţul precum corupţia din România într-o oră de 50 minute, am şi văzut o cruce mare pusă transferului brazilianului bistriţean. Conform Prosport, cam aşa prezintă situaţia şi patronul Arpad Paszkany:  "Nu putem să aducem doi jucători pe acelaşi post, nu facem colecţie. Eu spun că am renunţat la Moraes".

Întâi am crezut că finanţatorul clujean s-a precipitat cu această cruce şi şi-a permis să ignore cu prea multă uşurinţă declaraţia preşedintelui clubului, domnul Iuliu Mureşan: "N-am renunţat definitiv la jucătorul Bistriţei, mergem mai departe". De fapt, ca să fiu sincer cu sinceritatea, habar n-am care dintre ei l-a contrazis pe celălalt! Care dintre ei a zis primul şi care dintre ei l-a contrazis... al doilea. Nu că ar avea mare importanţă; efectul e acelaşi, stârneşte confuzie.

Când am citit însă printre rânduri (chiar dacă printre rânduri erau numai spaţii albe) şi m-am lămurit că interesul pentru Moraes e condiţionat de vânzarea lui Traore la Rubin Kazan, mi-am dat seama că ceea ce-mi părea din prim-plan un hăis!-cea! al celor doi conducători în privinţa lui Moraes jr., era de fapt (şi din profil) o divergenţă de concepţie referitoare la vânzarea lui Traore! Adică Paszkany tare l-ar păstra până la vară pe "diamant", în timp ce Mureşan tare ar vrea să-l dea acum pe "rubin". Dacă ruşii sar cu metri cubi de bănet (şi deseori chiar sar!), poate se pune de un record de vânzare a unui fotbalist din Liga 1 spre externul estic, că cel vestic parcă se prea codeşte să facă din ivorian un player de Premier League. Dacă Traore-şi pune cuşmă de rusnac, istoria ne va aduce aminte cu duioşie de expediţia temerară a domnului doctor prin Cartea Junglei II (africană, nu indiană, de data aceasta), unde Mowgli 2 (Jumbo) juca fotbal cu o nucă de cocos nepisată, făcea driblinguri printre liane şi nici prin gând nu-i trecea că o să vină vremea când trebuie să se spele pe dinţi cu periuţa şi să le arate baluba suporterilor. Avantaj (profesional) domnul Mureşan, fără îndoială! Hai să o recunoaştem: un profit de vreo 5 milioane e ceva cu care te poţi lăuda, chiar dacă-i produci hepatită lui MM Stoica.
Partea interesantă vine abia la final. Cei care n-au adormit încă, probabil se aşteaptă să iau partea unuia dintre cei doi  şi să-l desfiinţez pe celălalt. Sau să afirm că nu e normal ca AP şi IM să dea declaraţii opuse (nu de avere!) în loc să vâslească sincron. Da, indicat ar fi să ştim clar în ce direcţie se îndreaptă barca, să ni se spună chiar şi dacă barca ia apă. În schimb, faptul că unul l-ar păstra pe Traore, iar celălalt l-ar da imediat, nu mi se pare absurd, mi se pare firesc, chiar dacă nu mai stau acum să motivez fiecare opţiune în parte. Acesta e Traore, până la urmă. Omul contrastelor şi al întrebărilor fără răspuns. N-o să aflăm azi dacă e un înger în devenire, capabil să marcheze 100 goluri în retur pentru CFR sau o să rămână demonul care ratează cu... bara goală. Iar dacă în zilele următoare se va face din vişiniu rubiniu, n-o să aflăm niciodată ce ar fi făcut cu porţile adverse şi preinfarctele noastre.